Tudorel Urian despre După Sodoma

"La fel ca unul dintre romanele precedente ale lui Alexandru Ecovoiu, Sigma (acesta însă cu o altă problematică), După Sodoma are un mare potenţial de dezbatere. El scoate în evidenţă una dintre feţele cele mai controversate ale lumii contemporane, iar problematica sa atinge în egală măsură (aşa cum protagonistul o face, la propriu, în cadrul poveştii) ambele maluri ale Atlanticului. Mă tem însă că nici acest roman, atât de problematic, nu va stârni în societatea românească dezbaterea atât de necesară şi că, la fel ca celelalte cărţi ale lui Alexandru Ecovoiu, va beneficia doar de un succes internaţional.

Dincolo de calităţile lor estetice şi de povestea în sine, romanele din ultima vreme ale lui Alexandru Ecovoiu au o calitate mai rar întâlnită la proză: aceea că îndeamnă la meditaţie, dau de gândit, te obligă să te poziţionezi şi să iei atitudine, în contextul foarte complicat al lumii contemporane. Prin aceasta romancierul român se află într-o companie foarte selectă, chiar în contextul mai larg, al scrisului european.

Alexandru Ecovoiu este unul dintre prozatorii foarte originali şi valoroşi ai acestui început de mileniu. Privit cu mefienţă superioară sau de-a dreptul ignorat de unii critici literari autohtoni, în vreme ce cărţile sale sunt traduse în tot mai multe limbi, acest autor are deja o operă care ar trebui analizată cu mult mai multă atenţie de cei care se ocupă de diversele clasificări şi ierarhii ale literaturii române. S-a vorbit în urmă cu câţiva ani despre nevoia revizuirilor în literatura română. Acum confuzia de valori mi se pare atât de mare încât s-ar impune măcar efortul unei organizări. În ambele situaţii astfel de demersuri ar trebui să aşeze la locul cuvenit şi opera foarte originală a lui Alexandru Ecovoiu."

Tudorel URIAN (Revista Acolada nr. 6, iunie 2012) 

http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/6_2012.pdf

"Despre Sigma"

Din prefata lui Tudorel Urian:	In Sigma, Ecovoiu abordeaza o tema „riscanta”, anume doctrina religioasa – tema majora a literaturii universale, insa una mai putin intilnita in literatura romana. „Complotul” fictional il are drept nucleu pe Mentor, care atenteaza la mitul nou-testamentar privindu-l pe Iisus construind, cu ajutorul (conditionat si circumspect al) Caligrafului si in baza existentei unui cuplu de gemeni instrumentalizati (cei doi Iisusi) antimitul potrivit caruia el nu ar fi murit pe cruce, reinviind ulterior, ci ar fi raposat mai tirziu, in urma cangrenei provocate de rani. In consecinta, ucenicilor le-ar fi aparut fratele lui Iisus, Toma. Toata aceasta poveste, in egala masura spectaculoasa si curajoasa, este intretesuta in canavaua pseudoautobiografiei autorului contemporan, ce-si discuta tema romanesca cu alte personaje: un preot ortodox, un prieten ateu si apatrid (Hardmut) si o iubita redusa la rolul de obiect de satisfacere a dorintelor carnale (Icsa).
Ciprian MACESARU, 6 octombrie 2006, Sapte Seri Sigma e o carte incomoda pentru multi. Sint in ea citeva probleme legate de textele biblice pe care nu le-a mai ridicat nimeni pina acum. De exemplu, se spune in roman, nu Iuda l-a tradat pe Isus, ci Ioan, cel mai iubit dintre apostoli, cel care, nu-i asa, la Cina cea de taina a stat cu capul pe pieptul Mintuitorului. Si pentru a intelege de ce multi nu vor sa vorbeasca despre Sigma, iata un alt lucru socant care reiese din carte: Textele biblice spun ca Isus a fost coborit de pe cruce la sfirsitul zilei, dar asta inseamna ca el nu a putut fi inmormintat atunci, fiindca se intra in Sabath si, prin urmare, nici un evreu nu mai avea voie sa faca nimic – in caz contrar era omorit cu pietre. Isus nu a inviat, caci nu murise. A murit tot in urma rastignirii, dar peste un timp, din motive temeinic argumentate in roman. Eu zic sa va faceti curaj, sa cititi cartea si-apoi mai vorbim.