George NEAGOE scrie în revista Apostrof (nr 6 / 2013), într-o cronică la romanul După Sodoma (Editura Polirom, 2012):
Pentru a citi întreaga cronica, accesaţi următorul link:
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2075
marți, 9 iulie 2013
Fii şi părinţi
Pentru a citi întreaga cronica, accesaţi următorul link:
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2075
Între Scylla şi Charibda
Maria NIŢU, în Revista Orizont, nr. 4 (aprilie) din
2013, într-o cronică la romanul După Sodoma (Editura Polirom, 2012), spune:
[...] Structural, nu aderă la vreun manifest
artistic de grup, iar prin fizionomia literară singulară nu e încadrabil în vreo
parcelă distinctă din istoria literaturii române. Cu toate acestea, e tradus şi apreciat în
străinătate, prezent cu proză în reviste literare şi antologii, invitat pentru lecturi
publice în Austria, Germania, Franţa, Spania etc.”
Pentru
a citi întreaga cronică, accesaţi următorul link:
(pag.27)
Alexandru Ecovoiu sau eseismul bine ficţionat
Irina PETRAŞ scrie în Revista Steaua (nr. 3-4 / 2013), într-o cronică la romanul După Sodoma (Editura Polirom, 2012):
"[...] Aş mai spune doar că Alexandru Ecovoiu, un maestru încă insuficient citit al prozei contemporane, îşi este sieşi un Salieri. Important e că, până la urmă, Mozart-ul îi supravieţuieşte."
Pentru a citi întreaga cronică, accesaţi următorul link:
http://www.revisteaua.ro/core/numere/2013/Steaua%203-4%202013.pdf
(pag. 37)
http://www.revisteaua.ro/core/numere/2013/Steaua%203-4%202013.pdf
(pag. 37)
miercuri, 20 februarie 2013
El calígrafo
El calígrafo
EL MALPENSANTE (Colombia)
N° 56
Agosto - Septiembre de 2004Mi pluma traza sobre el papel una letra tras otra con la seguridad de un arquero. Es más, la mano que sostiene una pluma es menester que sea más diestra que la del guerrero. Porque el arquero, cuando marra, deja a un hombre con vida, lo que no es poco, si consideramos que a un enemigo, en principio, hay que neutralizarlo, herirlo como mucho, pero nunca matarlo. Puede que no esté bien lo que estoy diciendo pero teniendo en cuenta las innumerables guerras habidas entre la ciudad donde nací y la vecina, así es como considero más justo que sucedan las cosas.
Así pues, mi oficio no es nada fácil, como podría parecer, sino todo lo contrario. Y eso porque... >>>>>>>>>>> http://www.elmalpensante.com/index.php?doc=display_contenido&id=1096
Lucia Dărămuş: "Aş acorda acest premiu Hertei Muller, lui Alexandru Ecovoiu, lui Bujor Nedelcovici."
"Petre Flueraşu: Crezi că în literatura română este nevoie de un sistem de
reprezentare (agenţii de impresariat, agenţi literari) bine pus la
punct?
Lucia Dărămuş: Da, cred acest lucru. Aşa funcţionează sistemul cultural din
Occident şi funcţionează foarte bine. Mai e un aspect, cel care ţine de
transparenţă.
Petre Flueraşu: Premiul Nobel este una dintre obsesiile mediului cultural
din România. Crezi că există astăzi un scriitor român care să merite
acest premiu?
Lucia Dărămuş: Eu personal nu am o astfel de obsesie. Aş acorda acest
premiu Hertei Muller, lui Alexandru Ecovoiu, lui Bujor Nedelcovici."
*** Fragment dintr-un interviu apărut în revista Agero din Germania; pentru a citi interviul integral, click aici: http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Lucia%20Daramus%20de%20Petre%20Fluerasu.htm
miercuri, 23 ianuarie 2013
Tudorel Urian despre După Sodoma
"La fel ca unul dintre romanele precedente ale lui Alexandru Ecovoiu, Sigma
(acesta însă cu o altă problematică), După Sodoma are un mare potenţial de
dezbatere. El scoate în evidenţă una dintre feţele cele mai controversate ale
lumii contemporane, iar problematica sa atinge în egală măsură (aşa cum
protagonistul o face, la propriu, în cadrul poveştii) ambele maluri ale
Atlanticului. Mă tem însă că nici acest roman, atât de problematic, nu va
stârni în societatea românească dezbaterea atât de necesară şi că, la fel ca celelalte
cărţi ale lui Alexandru Ecovoiu, va beneficia doar de un succes internaţional.
Dincolo de calităţile lor estetice şi de povestea în sine, romanele din
ultima vreme ale lui Alexandru Ecovoiu au o calitate mai rar întâlnită la
proză: aceea că îndeamnă la meditaţie, dau de gândit, te obligă să te poziţionezi
şi să iei atitudine, în contextul foarte complicat al lumii contemporane. Prin
aceasta romancierul român se află într-o companie foarte selectă, chiar în
contextul mai larg, al scrisului european.
Alexandru Ecovoiu este unul dintre prozatorii foarte originali şi valoroşi
ai acestui început de mileniu. Privit cu mefienţă superioară sau de-a dreptul
ignorat de unii critici literari autohtoni, în vreme ce cărţile sale sunt traduse
în tot mai multe limbi, acest autor are deja o operă care ar trebui analizată
cu mult mai multă atenţie de cei care se ocupă de diversele clasificări şi
ierarhii ale literaturii române. S-a vorbit în urmă cu câţiva ani despre nevoia
revizuirilor în literatura română. Acum confuzia de valori mi se pare atât de
mare încât s-ar impune măcar efortul unei organizări. În ambele situaţii astfel
de demersuri ar trebui să aşeze la locul cuvenit şi opera foarte originală a lui
Alexandru Ecovoiu."
Tudorel URIAN (Revista Acolada nr. 6, iunie 2012)
Barbu Cioculescu despre După Sodoma
Scris cu vigoare [...], romanul dlui Ecovoiu
adevereşte pofta de reînnoire a unui prozator ce-şi îmbogăţeşte registrul cu
fiecare nouă expediţie.
[...]
Din problematica de copioasă materie a cărţii – şi de anume pitoresc – a
sfârşitului lumii încolţeşte însă o alta, de acută actualitate, aceea a libertăţii
fără hotare. Aici aflăm sursa tuturor eşecurilor băgăciosului Thomas, a cumulului
de dezastre pe care o astfel de cale le produce fără greş. Un duh al tuturor
lucrurilor, hybrisul, se răzbună – de la tragedia antică elină, încoace. Ispăşirea
la care, în final, este chemat Thomas cel liber, implică pocăirea vikingului,
dobândirea acelei maturităţi de care, inconştient, în zvâcnirile ultimei tinereţi,
Thomas se temea mai mult. Pentru că moartea cotidiană poate fi un peisaj dezolant,
după Sodoma. În măsura în care ceva mai urmează.
Barbu CIOCULESCU
(Revista Acolada nr. 9, septembrie 2012)
O reacţie critică la După Sodoma
Alexandru Ecovoiu, "un inovator în ceea ce priveşte tematica, dar şi în discursul narativ şi în strategiile romaneşti";
"Egal cu sine, Alexandru Ecovoiu îşi rafinează şi în acest roman
stilul său direct, cu propoziţii scurte şi percutante, devenit o marcă
de autor în proza contemporană autohtonă. Fără să fie un moralist, fără
implicaţii filosofico-religioase, scriitorul ştie să propună cititorilor
săi parabole care se închid perfect şi au ca reper tema damnaţiunii
intersectată cu aceea a ispăşirii."
Victoria ANGHELESCU (joi, 06 sept. 2012, pe cotidianul.ro)
Despre Cei trei copii - Mozart
"Povestirile lui Ecovoiu uimesc printr-un nemaiintilnit pina acum in
literatura noastra amestec de simplitate, neobisnuit si profunzime. Ceva
il impinge pe cititor de fiecare data sa incerce a privi dincolo de
ceea ce se spune, dar, in acelasi timp, cu toata tentatia decriptarii
unor sensuri ascunse, de a accepta cu sadism farmecul bizar al
necunoscutului.
Forta narativa a lui Al. Ecovoiu consta tocmai in mirajul cu care povestirile il prind pe cititor intr-un joc (nevinovat?) cu reguli vagi, pierdute undeva intre real si un fantastic benign. Imaginatia povestitorului functioneaza cuceritor – se poate invoca astfel alaturarea cu Dino Buzatti –, iar fantasticul fin, camuflat perfect in real, trimite la spatiul sud-american."
Forta narativa a lui Al. Ecovoiu consta tocmai in mirajul cu care povestirile il prind pe cititor intr-un joc (nevinovat?) cu reguli vagi, pierdute undeva intre real si un fantastic benign. Imaginatia povestitorului functioneaza cuceritor – se poate invoca astfel alaturarea cu Dino Buzatti –, iar fantasticul fin, camuflat perfect in real, trimite la spatiul sud-american."
Marius CHIVU, Observator cultural nr. 67, iunie 2001
READ AN EXCERPT from SIGMA translated by Alistair Ian Blyth
Alexandru Ecovoiu (b. 1943) made his literary debut in
the 1980s, but spectacularly came to public and critical awareness in
1995, with the publication of his novel Saludos (Romanian Writers’ Union Prize, 1996 ; nominated for the LiterArt – XXI Prize, USA, 1997 ; Observator (Observer) review Prize, 1998). Further confirmation of his talent came in 1997, when he published his novel The Resort, which was awarded the Prize of the Romanian Academy. In 2001, he published a collection of short stories entitled The Three Mozart Children (nominated for the ASPRO Prize), and in 2002 the novel Sigma (Prize of the Bucharest Writers’ Association). Polirom has published his Saludos (3rd edition, 2004), Order (2005), Sigma (2nd edition, 2007), and The Resort (2nd edition, 2007). The Three Mozart Children has been published in German translation (Die drei Mozart-Kinder,
two editions, Radu Bărbulescu Verlag), and in Spanish. A number of the
short stories from the collection have been published in translation in
prestigious literary magazines in Spain, Mexico, Columbia, and Holland.
SIGMA
Novel, "Fiction LTD" series, 2005 (2nd edition), 416 pages
Copyright: Alexandru Ecovoiu
Translation rights sold to: All rights available
Book presentation
In Sigma, Alexandru
Ecovoiu tackles a “risqué” subject, namely religious dogma – the major
subject of universal literature. The fictional “conspiracy” has as its
nucleus the Mentor, who makes an attempt upon the New Testament story of
Jesus. With the conditioned and circumspect assistance of the
Calligrapher and on the basis of the existence of a pair of twins (the
two Jesuses), he constructs an anti-myth according to which the Saviour
of the Christian religion did not die upon the cross. Without denying
the crucifixion, the author nevertheless constructs, through the Mentor,
a history parallel to that consecrated by Christianity, one that is, of
course, daring in equal measure. Thus, the crucifixion of Jesus, as we
discover on reading the “gospel” according to Ecovoiu, did not lead to
His death, nor consequently to His resurrection. On the contrary, Jesus
died much later, from gangrene caused by the wounds of crucifixion. This
story, of course, takes a different turn from that commonly known :
history is transformed at the very limits of sin, since following this
unconsummated crucifixion, it is not Jesus, but rather His brother
Thomas, who appears to the disciples. The entire story is as spectacular
as it is heretical, in the full sense of the word. Its texture is
interwoven with the pseudo-autobiography of the contemporary author,
who, throughout the narrative, constantly discusses the subject of his
novel with other personages : an Orthodox priest, an atheist and émigré
friend (Hardmuth), and a lover reduced to the status of object for the
satisfaction of carnal lusts (Icsa). In this way, a framework is created
which gives the story stability, and ensures an explicatory basis that
provides a guide to the reader.
Un libro al día
Cada día, una nueva reseña
sábado, 2 de junio de 2012
Alexandru Ecovoiu: Saludos
Idioma original: rumano
Título original: Saludos
Año de publicación: 1995
Valoración: Muy recomendable
Alexandru Ecovoiu empezó a escribir (o, al menos, a publicar) relativamente tarde, en los años 80, ya cumplidos los 40 años, pero no alcanzó el reconocimiento que merecía hasta 1995, cuando se publicó su novela Saludos, que recibió el Premio de la Unión de Escritores de Rumanía. Desde entonces ha publicado otras dos novelas y el libro de relatos Los tres niños Mozart.
En esta novela que hoy reseño el protagonista conoce a Sey, el último trotamundos, que se presta a contarle su historia. Y ciertamente tiene mucho que contar: sus aventuras a lo largo del mundo, las mujeres que conoce, los peligros a los que tiene que hacer frente... y la competición que rige su vida y la de su gran competidor, y que sólo terminará cuando uno de los dos llegue el último (sí, habéis leído bien, el último) a la meta.
Además de un relato de viajes y de aventuras de lo más entretenido e interesante, Saludos es también un canto a la utopía y a la libertad, un viaje que no sólo se mide en los kilómetros recorridos, sino en los pasos que da el protagonista para conocerse a sí mismo y para convertirse en lo que es.
Y también, sin duda, es un libro excelentemente escrito, en el que el ejercicio narrativo del trotamundos (irónico, a veces humorístico, desordenado pero fácil de seguir) y los pensamientos de su oyente se intercalan creando una prosa de apariencia sencilla que nos mantendrá pegados al libro desde la primera página.
Título original: Saludos
Año de publicación: 1995
Valoración: Muy recomendable
Alexandru Ecovoiu empezó a escribir (o, al menos, a publicar) relativamente tarde, en los años 80, ya cumplidos los 40 años, pero no alcanzó el reconocimiento que merecía hasta 1995, cuando se publicó su novela Saludos, que recibió el Premio de la Unión de Escritores de Rumanía. Desde entonces ha publicado otras dos novelas y el libro de relatos Los tres niños Mozart.
En esta novela que hoy reseño el protagonista conoce a Sey, el último trotamundos, que se presta a contarle su historia. Y ciertamente tiene mucho que contar: sus aventuras a lo largo del mundo, las mujeres que conoce, los peligros a los que tiene que hacer frente... y la competición que rige su vida y la de su gran competidor, y que sólo terminará cuando uno de los dos llegue el último (sí, habéis leído bien, el último) a la meta.
Además de un relato de viajes y de aventuras de lo más entretenido e interesante, Saludos es también un canto a la utopía y a la libertad, un viaje que no sólo se mide en los kilómetros recorridos, sino en los pasos que da el protagonista para conocerse a sí mismo y para convertirse en lo que es.
Y también, sin duda, es un libro excelentemente escrito, en el que el ejercicio narrativo del trotamundos (irónico, a veces humorístico, desordenado pero fácil de seguir) y los pensamientos de su oyente se intercalan creando una prosa de apariencia sencilla que nos mantendrá pegados al libro desde la primera página.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)